
Ilustrație generată cu inteligență artificială
Peisajul fiscal din România se modifică, trecând de la facilitățile bazate pe venituri, precum scutirile și reducerile de impozite, la cele axate pe cheltuieli. Această tranziție include credite și deduceri fiscale acordate pentru cheltuieli eligibile, conform declarațiilor Ioanei Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România. Schimbarea este motivată de încheierea reformelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de implementarea Pilonului 2 al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitul minim global.
Potrivit consultantului fiscal, facilitățile bazate pe venituri, deși frecvente în țările în dezvoltare, sunt mai predispuse la abuzuri și aduc beneficii mai puține comparativ cu cele bazate pe cheltuieli. În ultimii ani, au fost eliminate facilități fiscale din sectoare precum IT, construcții, industria alimentară, agricultură și turism, dar au fost introduse altele noi, cele mai recente prin Ordonanța de Urgență 8/2026.
Noi măsuri fiscale pentru relansare economică
Ordonanța de Urgență 8/2026 introduce o serie de facilități fiscale menite să sprijine relansarea economică. Printre acestea se numără un credit fiscal de 10% din valoarea cheltuielilor eligibile de cercetare-dezvoltare. Acest mecanism a fost conceput ca o alternativă la deducerea suplimentară de 50% deja existentă pentru cheltuielile eligibile, având scopul de a alinia facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare cu normele Pilonului 2 al OCDE.
De asemenea, actul normativ prevede utilizarea unei metode de amortizare superaccelerate și deduceri acordate companiilor care se listează la bursă, precum și persoanelor fizice pentru investițiile pe piața de capital. Pentru cheltuielile aferente procesului de listare la bursă, se acordă o deducere suplimentară de 50%. Aceasta acoperă costuri precum cele cu servicii de consultanță și intermediere, taxe și tarife, și alte cheltuieli specifice.
Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare
Pe lângă facilitățile generale, Ordonanța de Urgență 8/2026 include și prevederi pentru investiții cu un impact semnificativ în economie sau în anumite domenii. În acest sens, în iunie 2026 a fost publicată o schemă de ajutor de stat dedicată industriei prelucrătoare. Aceasta vizează acordarea de granturi și credite fiscale pentru investiții care susțin realizarea de produse cu deficit comercial.
Ajutorul de stat se acordă companiilor sub formă de sume nerambursabile sau de credit fiscal, în funcție de opțiunile acestora. Acordurile de finanțare vor fi emise în perioada 2026-2032. Creditul fiscal se calculează pe o perioadă de șapte ani, începând cu trimestrul următor punerii în funcțiune a investiției finanțate. Această perioadă poate fi prelungită cu doi ani dacă, în primii doi ani, compania înregistrează pierdere fiscală. Cheltuielile eligibile sunt considerate costurile fără TVA aferente investiției.
Contextul și implicațiile schimbărilor
Această reorientare a facilităților fiscale reflectă o tendință globală de a încuraja investițiile productive și inovația, în detrimentul unor avantaje fiscale care ar putea fi exploatate. Prin trecerea la facilități bazate pe cheltuieli, autoritățile fiscale urmăresc o mai bună monitorizare și o alocare mai eficientă a resurselor, direcționând sprijinul către activități care generează valoare adăugată și contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung.
Pentru antreprenorii români, aceste schimbări impun o adaptare a strategiilor de planificare fiscală și o înțelegere aprofundată a noilor reglementări. Este esențial ca aceștia să identifice oportunitățile oferite de creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare și de deducerile pentru listarea la bursă, precum și să evalueze eligibilitatea pentru schemele de ajutor de stat destinate industriei prelucrătoare. O înțelegere corectă a acestor mecanisme poate contribui la optimizarea costurilor și la stimularea creșterii afacerilor în noul cadru fiscal.

NIBIRU a atras peste două milioane de vizitatori și a generat 400 de milioane de euro

Ilie Vlaicu (ARA) spune că sectorul apei poate deveni motor de dezvoltare pentru România

