Cosmin Marinescu (BNR): România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, 26% din PIB

România se confruntă cu cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, o situație care limitează accesul la finanțare și frânează dezvoltarea economică. Această constatare a fost făcută de Cosmin Marinescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul unei conferințe recente. Potrivit datelor prezentate, gradul de intermediere financiară în România este de aproximativ 26% din Produsul Intern Brut (PIB), o valoare semnificativ mai mică față de media europeană, care depășește 100% din PIB.

Această discrepanță majoră indică o subdezvoltare a sectorului financiar românesc și o capacitate redusă a acestuia de a mobiliza și aloca resurse financiare către economie. Implicațiile sunt profunde, afectând atât companiile, cât și populația, prin dificultăți în obținerea de credite pentru investiții, dezvoltare sau consum.

Detalii despre nivelul intermedierii financiare

Cosmin Marinescu a subliniat că nivelul de intermediere financiară, măsurat ca raport între activele financiare și PIB, plasează România pe ultima poziție în Uniunea Europeană. Cu un procent de aproximativ 26% din PIB, România se distanțează semnificativ de media europeană, care se situează la peste 100%. Această diferență nu este doar o chestiune statistică, ci reflectă o realitate economică în care capitalul nu circulă eficient.

Consilierul BNR a menționat că, în ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, decalajul față de celelalte state membre UE rămâne considerabil. Lipsa unei intermedieri financiare robuste înseamnă că o mare parte din economiile populației și ale companiilor nu sunt canalizate eficient către investiții productive, ceea ce încetinește ritmul de creștere economică și modernizare a infrastructurii.

De ce contează intermedierea financiară

Un nivel scăzut al intermedierii financiare are consecințe directe asupra economiei reale. În primul rând, companiile, în special cele mici și mijlocii (IMM-uri), întâmpină dificultăți în accesarea finanțării necesare pentru extindere, achiziția de echipamente noi sau inovare. Acest lucru le limitează competitivitatea și capacitatea de a crea locuri de muncă. De asemenea, investițiile publice și private sunt afectate, deoarece băncile și alte instituții financiare au o capacitate mai redusă de a oferi credite pe termen lung și la costuri avantajoase.

Pentru populație, un sistem financiar subdezvoltat înseamnă acces mai dificil la credite ipotecare, credite de consum sau produse de economisire și investiții. Acest lucru poate duce la o dependență mai mare de surse informale de finanțare sau la amânarea unor decizii importante, cum ar fi achiziția unei locuințe sau demararea unei afaceri. În plus, o intermediere financiară slabă poate contribui la menținerea unei economii subterane mai extinse, deoarece tranzacțiile nu sunt înregistrate și monitorizate corespunzător.

Contextul și perspectivele

Problema intermedierii financiare scăzute nu este nouă în România, fiind o preocupare constantă a autorităților monetare și financiare. De-a lungul anilor, au existat inițiative pentru stimularea creditării și dezvoltarea pieței de capital, însă rezultatele au fost limitate. Factori precum birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate legislativă și un nivel redus de educație financiară în rândul populației și al antreprenorilor au contribuit la menținerea acestei situații.

Pentru a îmbunătăți gradul de intermediere financiară, sunt necesare măsuri complexe și coordonate. Acestea includ simplificarea procedurilor de creditare, dezvoltarea unor produse financiare adaptate nevoilor economiei, consolidarea supravegherii bancare și promovarea educației financiare. De asemenea, este esențială o stabilitate macroeconomică și un cadru legislativ predictibil, care să încurajeze investițiile și să reducă riscurile percepute de instituțiile financiare.

Pe termen lung, o creștere a intermedierii financiare ar putea contribui la o alocare mai eficientă a resurselor, la stimularea investițiilor și la o creștere economică sustenabilă. BNR, prin vocea consilierului Cosmin Marinescu, reiterează importanța abordării acestei probleme pentru viitorul economic al României.