Elevii români avantajați au cu 122 de puncte mai mult la PISA decât cei dezavantajați

Rezultatele raportului PISA 2025, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), indică o prăpastie semnificativă în sistemul educațional din România. Elevii români din sfertul cel mai avantajat din punct de vedere socio-economic obțin la Științe rezultate cu 122 de puncte mai mari decât cei din sfertul cel mai dezavantajat. Această diferență este considerabil mai mare decât media OCDE, care se situează la 85 de puncte, plasând România printre cele opt țări și economii unde decalajul depășește 100 de puncte.

Raportul subliniază că statutul economic, social și cultural al elevului explică 21,7% din variația rezultatelor la Științe în România, aproape dublu față de media OCDE, de 11,6%. Această statistică poziționează România în grupul restrâns al sistemelor educaționale unde mediul socio-economic este unul dintre cei mai puternici predictori ai performanței școlare, alături de țări precum Zambia și Luxemburg.

Impactul mediului socio-economic asupra performanței

Datele OCDE sugerează că în România, atât familia în care se naște un copil, cât și școala în care acesta ajunge să învețe, au o influență determinantă asupra rezultatelor școlare. Diferența de 122 de puncte între elevii avantajați și cei dezavantajați este un indicator al inegalităților profunde din sistem. OCDE estimează că aproximativ 20 de puncte PISA corespund ritmului mediu de învățare dintr-un an de școală. Deși această echivalare nu poate fi aplicată mecanic, ea ilustrează dimensiunea uriașă a decalajului dintre cele două categorii de elevi.

România se numără printre țările și economiile în care statutul socio-economic explică cel puțin 20% din diferențele de performanță, în comparație cu media OCDE de aproximativ 12%. Această situație evidențiază o problemă sistemică, unde accesul la resurse și oportunități educaționale este inegal distribuit, perpetuând disparități sociale.

Diferențele dintre școli și rolul lor

O altă problemă majoră identificată de raportul PISA 2025 este reprezentată de diferențele foarte mari dintre școli. În media OCDE, aproximativ 31% din variația performanței la Științe apare între școli, iar 69% în interiorul acelorași școli. România se află la extrema opusă, fiind una dintre cele zece țări și economii unde diferențele dintre școli reprezintă cel puțin jumătate din variația totală a performanței.

Această categorie include țări precum Zambia, Țările de Jos, Kenya, Bulgaria, Turcia, Rwanda, Ungaria, Slovacia și Germania. Faptul că școala la care ajunge un copil contează atât de mult în România subliniază necesitatea unor politici educaționale care să vizeze reducerea disparităților dintre instituțiile de învățământ și asigurarea unei calități uniforme a educației, indiferent de locație sau de statutul socio-economic al elevilor.

Contextul rezultatelor PISA în România

Rezultatele PISA 2025 continuă să arate scoruri sub media OCDE pentru elevii din România la matematică, lectură și științe. Aceste evaluări periodice oferă o imagine a competențelor elevilor de 15 ani în domenii cheie și sunt un barometru al eficienței sistemelor educaționale. Anii anteriori au indicat, de asemenea, provocări semnificative în educația românească, în special în ceea ce privește analfabetismul funcțional.

Faptul că România a trecut pragul de 50% analfabetism la matematică, conform unor analize anterioare, subliniază urgența reformelor. Discrepanțele evidențiate de raportul PISA 2025 nu sunt fenomene noi, ci o confirmare a unor tendințe deja observate, care necesită intervenții structurale și strategii pe termen lung pentru a asigura echitatea și calitatea educației pentru toți elevii.

Pași viitori și decizii așteptate

Pentru a aborda aceste provocări, este esențial ca autoritățile române să analizeze în detaliu concluziile raportului PISA și să elaboreze politici educaționale adaptate. Acestea ar trebui să vizeze reducerea decalajului socio-economic, prin investiții în școlile din zonele defavorizate, programe de sprijin pentru elevii cu risc și formarea continuă a cadrelor didactice.

De asemenea, este importantă o strategie pentru uniformizarea calității educației între școli, pentru ca șansa la o educație bună să nu depindă de școala la care ajunge un copil. Deciziile viitoare ar trebui să includă măsuri concrete pentru îmbunătățirea rezultatelor la matematică, lectură și științe, domenii unde elevii români continuă să înregistreze scoruri sub media OCDE.